ASOCIAŢIA DOMINOCOST:  "Legea offshore va acţiona în detrimentul intereselor României"

Proiectul de Lege "privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore" ("pl-x 33") este vădit neconstiţional şi va acţiona în detrimentul intereselor României, a calităţii vieţii şi intereselor oamenilor care locuiesc în unele zone costiere, consideră Asociaţia Do­minocost.

În prezent, proiectul de lege "pl-x 33/ 2018", adoptat de Senatul României, se află în dezbatere la Camera Deputaţilor.

Printre motivele subliniate de asociaţie se află: încălcarea autonomiei locale - dreptul primăriilor de a hotărî ce se construieşte în localităţile lor - în favoarea companiilor petroliere; încălcarea drepturilor cetăţenilor de a participa la luarea deciziilor în materie de urbanism şi construire pentru proiecte ca Petromidia, executate în localităţile lor de companiile petroliere; încălcarea dreptului constituţional la un tratament egal în faţa legii, fie că sunt cetăţeni simpli, care trebuie să întocmească documentaţii de urbanism şi să respecte restricţii şi interdicţii de urbanism pentru construirea unei case pe litoral, fie că sunt companii petroliere cu cifre de afaceri de zeci de miliarde de dolari ce doresc să construiască obi­ective ca Petromidia.

Asociaţia mai susţine că proiectul legislativ creează precedente grave prin derogarea totală de la legislaţia urbanismului şi construcţiilor pentru obiective cu impact major (Petromidia) caracteristice începutului revoluţiei industriale, perioadă în care nu exis­tau meseria de urbanist sau conceptul de dezvoltare durabilă. Şi mai creează posibilitatea legală şi morală ca, prin legiferarea derogărilor şi încălcărilor autonomiei locale, şi alte entităţi din alte domenii cu impact semnificativ cum ar fi Roşia Montană să solicite legi speciale cu aceleaşi avantaje şi derogări.

Totodată, ONG-ul invocă şi faptul că proiectul legislativ impune interdicţii şi restricţii pe terenurile românilor, situate în zone rare şi valoroase pentru ei şi pentru potenţialul turistic - litoral limitat al ţării, în favoarea unor companii petroliere private (titularii de acorduri petroliere offshore), face o expropriere mascată, fără justă şi dreaptă despăgubire, în folosul unor companii petroliere, prin instituirea interdicţiilor şi res­tricţiilor de construire impuse terenurilor oamenilor, în favoarea companiilor petroliere, şi exclude Comitetul Naţional al Zonei Costiere (CNZC) de la luarea deciziilor de amplasament în zona costieră a obiectivelor companiilor petroliere. CNZC este instituţia care, în mod legal, se ocupă de armonizarea dezvoltării în zona costieră de 16 ani, având în componenţa ei, printre alţii, Institutul de Cercetare "Grigore Antipa" şi alte ONG-uri care apără mediul şi litoralul.

Dominocost mai susţine că prin acest proiect este permisă irosirea a cel puţin 3 kilometri liniari, de deschidere la Marea Neagră, pretabili pentru turism, doar la un singur obiectiv, construit de companiile petroliere în zona litorală. România mai are aproximativ 17 kilometri liniari, deschidere la Marea Neagră, liberi pentru construcţii, care sunt potriviţi turis­mului de masă; Aceste obiective cum ar fi Petromidia pot fi construite mai in interiorul uscatului pentru a lasa litoralul turismului şi recreerii .

De asemenea, Asociaţia consideră că proiectul de lege permite companiilor petroliere să nu respecte planurile de urbanism,  planurile de amenajare a teritoriului, planurile de management şi planurile de gospodărire integrată a zonei costiere şi să nu întocmească documentaţii de urbanism i de amenajarea teritoriului, la construirea de obiective precum Petromidia, în zone cu vocaţie turistică.

Prin adoptarea acestui proiect se creează o inegalitate fiscală între titularii de acorduri petroliere offshore şi titularii de acorduri petroliere onshore şi răpeşte guvernelor şi parlamentelor viitoare, dreptul legal de a modifica fiscalitatea în privinţa activităţilor comerciale ale titularilor de acorduri petroliere offshore (în viitor, în funcţie de nevoi si de condiţiile economice, legiuitorii au dreptul să modifice diverse impozite aplicate românilor, dar, conform proiectului acesta, nu vor mai putea modifica, cel puţin 30 ani, ce vor plăti companiile petroliere offshore).

"Proiectul legislativ permite preluarea din legislaţia anterioară (legislaţia din perioada vânzării dezastruoa­se a Petrom) a reglementărilor fiscale favorabile companiilor petroliere şi abrogă reglementările fiscale care aduc mai mulţi bani la buget, adoptate în guvernările anterioare", mai susţine Asociaţia, amintind şi de explozia uriaşă, din 12 decembrie 2017, de la obiectivul Baumgarten-Austria, soldată cu răniţi şi pagube însemnate, şi explozia din 15 ianuarie 2018 de la obiectivul Hurezani-Gorj, soldată, de asemenea, cu pagube însemnate. În opinia Asociaţiei, obiectivele pe care proiectul le vrea a se autoriza prin derogări şi încălcări ale drepturilor primăriilor şi vecinilor nu pot fi impuse unor oameni şi primării.

"Ne întrebăm dacă proiectul "pl-x 33" a fost propus şi redactat  de guvernul Tudose sau doar de avocaţii ARCOMN şi de "băieţii dăştepţi din energie", pentru că interesele Companiilor petroliere offshore sunt foarte bine reprezentate, în schimb interesele fiscale prezente şi viitoare ale statului şi interesele locuitorilor şi turiştilor nu sunt deloc apărate şi reprezentate", mai transmite Dominocost.

ONG-ul cere parlamentului să voteze împotriva "pl-x 33" şi solicită organelor abilitate, care au ca misiune apărarea României şi a cetăţenilor săi, să se autosesizeze cu privire la aspectele semnalate.

"Parlamentul României trebuie să apere echilibrul dintre interesele statului, solicitările legitime ale cetăţenilor din zona litoral - costieră şi interesele companiilor petroliere", mai transmite Asociaţia.

 Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, iniţiat de guvernul Mihai Tudose, a trecut de Senat şi se află, în prezent, la Camera Deputaţilor, urmând să intre luni, 9 iulie, în dezbatere.